Partea 1 „Doamne, o să întârziem din nou”, mă gândesc în sinea mea în timp ce mă așez pe canapea din sufragerie, cu capul sprijinit pe o mână. Era sâmbătă, noaptea petrecerii de la Doonsberg și nu se putea ieși din ea. Vecinii de pe stradă ne invitaseră la conacul lor cu luni în urmă. Au fost făcute RSVP, calendare verificate și reverificate, apeluri telefonice efectuate. Pe scurt, a fost o afacere încheiată. Dacă a fost vreodată o noapte pentru o petrecere, asta a fost. Luna plină din ajunul verii târzii se uită leneș asupra comunității rurale. S-a instalat o ceață...
3.2K Vizualizari
Likes 2